Daca intrebi “ce sarbatorim de Craciun” vei primi, in cele mai multe cazuri, raspunsul cu “ziua de nastere a Mantuitorului”. Babilonienii si egiptenii antici sarbatoreau la mijlocul iernii – in Persia pe 25 decembrie era sarbatorita ziua de nastere a zeului soarelui, Mithras, iar romanii sarbatoreau Saturnalia (festivitati dedicate zeului Saturn) intre 17 si 24 decembrie. In general, mijlocul / sfarsitul lunii decembrie insemna totdeauna o perioada a sarbatorilor legate de zeitatile soarelui sau a luminii (solstitiul de iarna este ziua cand partea luminata a zilei incepe sa creasca).

Craciunul si-a pierdut, in secolul XX, caracterul pur religios, participarea la ritualuri crestine transformandu-se incet dar sigur in ritualul oferirii darurilor in jurul unui brad impodobit si a consumului excesiv de sare, zahar, alcool si carne de orice fel – ceea ce este de inteles dupa cele 40 de zile de infometare de care au parte credinciosii in Postul Craciunului.

Incet dar sigur, Craciunul s-a transformat dintr-o sarbatoare religioasa intr-una pur comerciala – in fiecare an se pune din ce in ce mai mult accent pe cumparaturile din aceasta perioada.