Archive for the ‘Cugetari’ Category

Scooter s-a inspirat din muzica anilor 80

March 10th, 2010

Scooter era un DJ popular, după care a devenit un fenomen (ÅŸi a fost copiat de mulÅ£i ciorditori), după care se pare că a devenit o chestie răsuflată care vrea să facă succes din piesele populare a anilor 1980…

Sau sunt prea bătrân?

Scooter: The Sound Above My Hair (2009):

YouTube Preview Image

vs.

Black: Wonderful Life (1987):

YouTube Preview Image

Totuşi, de ce nu mă mir?

Floppy vs. Flash

February 26th, 2010

Scuze… Acest post l-am mutat pe yen.ro

Care demnitate?

February 24th, 2010

Citesc pe un portal de ştiri din România:

Ministrul Baconschi a afirmat, vorbind despre comunitatea română din FranÅ£a: “Avem niÅŸte probleme fiziologice, naturale, de infracÅ£ionalitate în sânul unora dintre comunităţile româneÅŸti, în special în rândul comunităţilor cetăţenilor români de etnie romă”. Potrivit organizaÅ£iilor societăţii civile, afirmaÅ£iile lui Baconschi, prin care asociază infracÅ£ionalitatea cu etnia, aduc atingere demnităţii membrilor etniei rome, cetăţeni români ÅŸi europeni, ÅŸi încalcă legislaÅ£ia românească ÅŸi europeană în domeniul nediscriminări.

ÃŽmi permit – cu riscul de a fi numit rasist ÅŸi eu – să întreb: CARE DEMNITATE?

Demnitatea de a se plimba în stradă îmbrăcaţi în zdrenţe murdare care mai şi put?

Demnitatea de a cerşi pe toate străzile europene?

Demnitatea de a scotoci prin tomberoanele din faţa blocurilor căutând bucăţi de pâine?

Da, recunosc, nu sunt toÅ£i aÅŸa. Sunt foarte mulÅ£i rromi care sunt cinstiÅ£i, educaÅ£i, curaÅ£i ÅŸi muncitori, dar spuneÅ£i-mi mie, oare ei sunt cei pe care îi vedeÅ£i în fiecare zi? Sau cei care, în loc de salut, încep prin a-ÅŸi întinde mâna ÅŸi a cere “un leu că n-am mâncat de trei zile”, când colo îi vezi peste cinci minute cu Å£igara ÅŸi SăniuÅ£a în mână…

Societatea rromă din România ar trebui să-ÅŸi schimbe atitudinea înainte de a pretinde respectul celorlalÅ£i. Problemele există ÅŸi sunt grave; ele nu se vor rezolva prin negarea existenÅ£ei lor, nici prin demonstraÅ£ii în faÅ£a Parlamentului…

Ţi-a luat tăticul BMW X6?

February 17th, 2010

Codul Rutier în vigoare prevede penalizarea cu 2 puncte a ÅŸoferilor care folosesc telefonul mobil fără handsfree în timp ce conduc – din acest lucru eu înÅ£eleg că vorbitul la telefon fără handsfree în timp ce conduci este interzis.

Această regulă este una dintre cele pe care le consider foarte bune în Codul Rutier, regulă menită să salveze vieÅ£i – a ta, domnule ÅŸofer, ÅŸi a celor pe care nu le calci din neatenÅ£ie. Dar regula asta este încălcată de mai toÅ£i conducătorii auto, inclusiv a “domnilor” ofiÅ£eri ÅŸi subofiÅ£eri de poliÅ£ie aflaÅ£i la volanul maÅŸinilor din dotare.

Şoferache! Ţi-a luat tăticul X6? Ţi-a luat şi permis să-ţi poţi face de cap pe şoselele oraşului? Şi ce, nu i-au mai rămas bani de handsfree? Sau pur şi simplu nu te duce perechea aia de neuroni pe care le numeşti creier destul cât să descifrezi tainele mistice a folosirii acestor dispozitive?

(Sursa foto)

THC vs. cafeină vs. nicotină

February 12th, 2010

Din câte am citit, THC (Delta-9-tetrahydrocannabinol, agentul oh so activ din marijuana) nu cauzează dependenţă fiziologică (spre deosebire de drogurile grele ca heroina, cocaina sau opiul). Dependenţa este mai degrabă una psihologică: consumatorul de ganja devine dependent de cum se simte după ce fumează o doză, sentiment care dispare după maxim două zile (cam atât durează până dispare THC-ul din organism).

Dacă nu-şi consumă doza omul devine iritabil, simte că-i lipseşte ceva, se enervează şi crede că nu se va putea simţi bine fără doza sa zilnică de fum relaxant.

Hmmm… mi se pare mie sau tocmai am descris mai sus ceea ce simte un fumător sau un dependent de cafeină?

În altă ordine de idei:

Republica cehă permite posesia a până la 15 grame de marijuana ÅŸi creÅŸterea a maxim 5 plante de marijuana fără a fi caz penal – posesia acestor cantităţi înseamnă contravenÅ£ie ÅŸi se plăteÅŸte o amendă relativ mică pentru săvârÅŸirea sa.

Un exemplu de urmat. Legalize!

ViaÅ£a în 4 sticle…

February 12th, 2010

The Jilted Generation…

January 29th, 2010

Cândva eu eram viitorul. Cândva visam la anul 2000…

Anul 2000 a trecut. Acum suntem în 2010.

Unde sunt maşinile zburătoare? Unde sunt roboţii? Unde sunt staţiile spaţiale? Dar teleportarea? Unde mi-e casa inteligentă, unde mi-e prânzul într-o pastilă?

Unde mi-e viitorul?

Daca tot exista tricouri cu Ché Guevara…

January 29th, 2010

Viva la evolución

(via)

Trei prinţese

January 27th, 2010

Jasmine din Aladdin

Albă ca Zăpada

Scufiţa Roşie

S-au cam schimbat vremurile, nu-i aÅŸa?

Suntem niste oi.

October 15th, 2009

Azi, ca si in orice alta zi, am iesit de la servici pe la ora 17:00, mi-am facut cumparaturile cotidiene si m-am dus – impreuna cu mai multi concetateni de-ai mei – spre prima statie de tramvai din zona. Pana sa ajung la statia de tramvai s-a facut 5 si un sfert.

Tocmai cand am ajuns in statie pleca un tramvai cu inscriptia “Spre depou” pe el. Apoi a venit altul (in circa 10 minute), dar a avut aceeasi inscriptie. Cand a venit si al treilea tramvai deja incepeam sa ma bucur – dupamasa de azi a fost una ploioasa si cu vant puternic, taios si rece. Dar tramvaiul respectiv avea si el – ati ghicit – inscriptia de “spredepou” pe el – nu s-a oprit in statie, nu si-a luat calatorii.

Abia al patrulea tramvai a fost cel care ne-a luat pe noi toti (pana atunci ne-am adunat vre-o 20-25 de oi oameni) din statie. M-am uitat la ceas: a fost ora 17:50, deci am petrecut peste 30 de minute in atmosfera (ne)placuta a statiei de tramvai, asteptand un mijloc de transport supraaglomerat si care pute.

Problema cu transportul public romanesc (si cu CFR-ul de altfel) este ca-si considera calatorii niste fraieri, animale care se pot transporta in orice fel de conditii, cu orice intarzieri – stimatul public calator s-a obisnuit sa nu se planga pentru conditii (nu ca ar avea la cine) si sa plateasca pentru un serviciu eratic si de proasta calitate.

Dragi romani, suntem niste oi. Sau boi. Sistemul isi bate joc de noi pentru ca ii permitem.

Noi suntem de vina – nu politicienii, nu parlamentarii, nu vatmanii sau soferii de autobuz – pentru situatia in care se afla tara.